O căpusă pe trupul Postei Române – SOLUtIA „PARASHUTE”

O căpusă pe trupul Postei Române – SOLUtIA „PARASHUTE”


Cu ce să fi greșit ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale Gabriel Sandu ca să-l determine pe premier să-l remanieze? Este vorba de un minister fără convulsiile de la Finanțe, Muncă sau Transporturi. Să vedeți de unde i se trage ministrului Comunicațiilor: de la Poștă. Ați citit bine: POȘTĂ.


Christian Brandstetter, "creierul" afacerii
După ce s-a lansat pe piață acuza că Poșta este râvnită de un mogul – s-au câștigat și alegeri cu acest slogan –, Gabriel Sandu a fost chemat la partid:
- Îi cunoști pe domnii Brandstetter și Drăgoiu?
- Nu.
- Nu contează. Cu acești domni Poșta va înființa două societăți de asigurări – i s-a spus.
- Și cum vom motiva?
- Relansarea economică a Poștei.

Trebuie să recunoaștem că la ceea ce veți citi mai la vale s-a găsit o acoperire genială: relansarea economică a unui organism pe trupul căruia urmează să se lipească o căpușă cu gir de partid. Fostul ministru Gabriel Sandu a înghițit-o cu noduri.

Lucrarea s-a elaborat cu greutate, pentru că domnii Brandstetter și Drăgoiu aveau promisiuni de la partid că avantajele vor fi pentru partea „germană” (domnul Christian Brandstetter este cetățean austriac, a lucrat sau mai lucrează pentru Wiener Staedtische, dar, mai nou, a găsit un partener pentru Poșta Română).

Așa a început să prindă viață un Memorandum cu argumente pentru înființarea unei societăți de asigurări cu participația Poștei Române și HDI Gerling International Holding AG din Hanovra (HGINT). Din documentul elaborat de cele două părți, în română și germană, și care urmează să fie aprobat de prim-ministrul Emil Boc reiese că este vorba de un „parteneriat” pe termen lung (25 de ani) între Poșta Română și HGINT la constituirea „în interes reciproc” a unor societăți comerciale de asigurări, cărora le-au mai zis și „societăți în comun”.

Acestea ar urma să poarte numele „SC Poșta Română Asigurări de Viață SA” și „SC Poșta Română Asigurări SA” (49% Poșta Română și 51% HGINT).
Intenții mărețe: în afară de obișnuitele produse de asigurare – de viață, RCA, CASCO, de clădiri și bunuri, accidente –, „societatea în comun” ar urma să aibă și produse financiare – asigurări de credite, produse de economii.

Suveicile BRARO

Încă din preambul, invocându-se „atingerea scopului prezentului acord”, Poșta Română acceptă concentrarea know-how-ului în mâinile HGINT și – surpriză! – firmei BRARO II H. Poșta Română și HGINT vor participa la constituirea și dezvoltarea societăților în comun – aici fiți atenți cum mai este strecurată o căpușă – „cu implicarea BRARO International Insurance Holding SRL”.

De unde până unde acest BRARO? Îi aparține lui Christian Brandstetter. Dar unde apare domnul Drăgoiu Paul Constantin? Investitorul austriac, gândindu-se probabil la parteneriatul pe termen lung, a înființat în România, în urmă cu mai bine de un an, mai multe BRARO.


SRL-ul de la apartamentul 16 ar urma să preia 8% din companiile de asigurare
Firma trecută la capitolul 2 prin formula „cu participarea” BRARO International Insurance Holding SRL, înregistrată în România în apartamentul 6 din Bd. Mircea Vodă 34, București, îi are ca acționari pe BRARO Investment Company SRL (Mircea Vodă 34, ap. 8, administrator Drăgoiu Paul Cristian; asociat – „Simplicius Establishment”, o căsuță poștală din Liechtenstein, probabil tot a lui Brandstetter) și BRARO Management&Consulting (tot Mircea Vodă 34, dar ap. 21).

Peste tot, acționar Brandstetter. Asemenea încrengături de firme (unii le zic “bârligături”) sunt folosite acolo unde se intenționează plimbarea fondurilor până li se pierde urma. Iar în înțelegerea cu Poșta Română, pe BRARO o întâlnim doar acolo unde este vorba de cotele de profit.

Poșta Română, numai obligații

Acum să vă țineți bine: participația Poștei Române la drepturile de vot în Adunarea Generală a fiecărei societăți în comun este de 1%, iar a HGINT – de 99%, în contradicție cu participația fiecărui acționar. În mod normal, Poștei Române ar trebui să-i revină cel puțin 49%.

Poșta se obligă să îndeplinească toate formalitățile pentru folosirea denumirii Poșta Română, dar și a emblemei cu marca „Poșta Română”. O garanție că afacerea se face cu girul unei firme de încredere în rândul românilor. Succesul noii afaceri îl constituie brandul „Poșta Română”.

De aceea, se insistă în contract pe faptul că noua organizație trebuie, „în mod vizibil”, percepută ca parteneră de afaceri cu Poșta Română, practic, cu statul român.

Să vedem în ce constă capitalizarea societăților în comun. HGINT se angajează să pună la bătaie capitaluri adiționale de câte 12 milioane euro. Deși este o sumă derizorie pentru două megasocietăți de asigurări, cum credeți că vor sosi banii? În opt exerciții financiare, adică opt ani.


Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicațiiilor și Societății Informaționale
Mai pe șleau, se va lucra cu „materialul clientului”, adică pe banii primilor asigurați, pentru că infrastructura o pune Poșta la bătaie. Banii trebuie însă returnați, ba chiar cu dobândă. Ce „investește” HGINT scoate întreit. Deci va fi în câștig. Risc doar pentru Poștă. Oricum, cele 12 milioane de euro nu acoperă infrastructura de sute de milioane de euro a Poștei.

Practic, activitatea de asigurări pentru cele două societăți va fi preluată de angajații Poștei Române, care vor avea și calitatea de „agenți de asigurări”. Prevederile contractului sunt mai mult decât clare: „Întregul colectiv de muncă al Poștei Române este pus la dispoziția societăților în comun”.

Mai mult, Poșta Română se angajează să asigure condiții pentru activitatea de asigurări chiar și în cele mai îndepărtate agenții sau puncte de lucru din mediul rural. Toți poștașii, toți funcționarii vor lucra pentru HGINT. Poștașii când vor duce pensia vor insista și pentru o asigurare de viață – „produsul” născut în laboratoarele PDL. Pensionarii vor fi primele ținte: când li se va plăti pensia li se va băga pe gât și o poliță.

Din capul locului se recunoaște că se vor folosi TOATE canalele de distribuție ale Poștei, inclusiv poziția sa pe piață, pentru a fi vândute noile produse de asigurare. Adică toată infrastructura Poștei, tot personalul ei, ba și partenerii. Poștei îi revin și 49% din costurile inițiale de lansare, obținerea autorizației de funcționare, pregătirea activității.
O dată cu obținerea autorizației de funcționare pentru cele două societăți în comun, angajaților Poștei le este interzis să mai distribuie alte produse de asigurări.

Și este ceva, dacă ne gândim că, numai pentru clientela ING, Poșta Română a pus la dispoziție 580 de subunități poștale. Multe companii de asigurări își doresc colaborarea cu Poșta Română – atât pentru asigurarea parcului auto, a salariaților, cât și pentru vinderea de polițe la ghișeele sale. În noul contract, Poșta Română se obligă să transfere polițele de asigurări pentru toate bunurile – parcul auto, bunuri mobile și imobile – la noile societăți în comun. Să nu se uite că Poșta plătește polițe de asigurări de viață pentru circa 35.000 de salariați.

Le plătește din bani publici, la fel ca la răscumpărarea acțiunilor către HGINT. Când vine sorocul răscumpărărilor, Poșta plătește tot din bani publici.

Ca să fie asigurat succesul afacerii, Poșta Română, la îndemnul domnului Brandstetter, va încuraja proprii angajați și familiile acestora să încheie contracte de asigurare cu societățile în comun.

Suportul Guvernului

Acordul de cooperare are un capitol (1.11) care se numește chiar așa: „Suportul Guvernului român”. Bănuim că domnul Brandstetter a purtat ceva discuții la Guvern, de vreme ce și-a permis să-i traseze sarcini: „Preia răspunderea pentru luarea oricăror măsuri care sunt necesare sau oportune pentru implementarea prezentului acord prin Poșta Română”. Anexa 4 la contract chiar poartă denumirea de „Scrisoare angajament”.

Nici un guvern de acum înainte nu va putea să rezilieze un asemenea contract înrobitor. Cu atâtea obligații pentru Poșta Română, nu este exclus ca visul domnului Brandstetter să se îndeplinească: noile societăți în comun să obțină, în primii cinci ani, un loc în Top 10 al societăților de asigurări.

Compania Națională Poșta Română SA este societate comercială cu capital majoritar de stat. Statul român, reprezentat de MCSI, deține 74,0946%, iar Fondul Proprietatea – 25,00514%. 25% este o participație importantă. Fondul Proprietatea n-a fost informat de intenția Guvernului Boc de a înființa propria societate de asigurări, în schimb, partidul domnului Boc, da. În plus, în actualul obiect de activitate al Poștei Române, în statutul său nu este prevăzută înființarea unor asemenea societăți, ci activități conforme cu specificul său.

Soluția „Parashute”

Sunt sigur, stimați cititori, că cei mai mulți dintre dumnevoastră n-ați auzit de soluția „Parashute”. O găselniță a noii inginerii financiare: în cazul în care afacerea nu s-ar face în timp util, produsele de asigurare vor fi distribuite unui asigurător numit de HGINT, „fără ca în cadrul procesului de numire să fie implicată și Poșta Română” (soluția „Parashute”). Condiția este ca până în luna mai 2011 să fie înființată cel puțin o societate în comun, altfel înțelegerea se va limita la prestarea de servicii de intermediere de asigurări pentru un grup german neintrat pe piața românească – Talanx –, HGINT fiind o subsidirară a acestuia.

Pe neobservate, societățile de asigurări din România se vor trezi cu un HGINT intrat pe ușa din dos, care va avea acces la baza de date a Poștei, deci își va recruta clienții cu ușurință și va desființa concurența liberă cu ceilalți actori de pe piața asigurărilor. Poșta va oferi clienți „pe tavă”. Practic, un monopol.

Cum va fi „privatizată” Poșta Română

Cât timp vor funcționa societățile Brandstetter-Poșta Română, HGINT are pretenția la echivalarea mijloacelor financiare, partea română garantând toate tranzacțiile. Tot Poșta va fi obligată să plătească integral, în 30 de zile, 49% din suma calculată de HGINT că ar fi cheltuit-o.

Lovitura de teatru vine la capitolul 2.4.1: „HGINT se obligă să cesioneze Poștei Române acțiuni care reprezintă o participație de 40% din capitalul social al fiecărei societăți în comun, iar Poșta Română se obligă să cumpere și să preia de la HGINT acțiuni care reprezintă o participație de 40% din capitalul social al fiecărei societăți în comun”. Mai pe șleau, dacă Poșta Română nu va avea bani să cumpere, va fi înghițită pe nemestecate de HGINT.

La cât de înglodată în datorii este Poșta, n-are de unde plăti și va fi luată pe nimic. Și cum să nu fie falită, dacă are până și un serviciu care se numește „Info politics”? Poate va fi transferat la noile societăți în comun.

Ați observat, desigur, că au dispărut 9 procente din capitalul social. Opt dintre acestea vor fi concesionate enigmaticului BRARO II H, din Bd. Mircea Vodă 34, cel cu „implicarea”.

Poșta Română va mai avea un hop în al patrulea an de conviețuire cu HGINT. Va prelua (contra cost, evident) de la BRARO participația de 8%. HGINT își va asigura pe deplin drepturile și creanțele care-i aparțin, iar ca să fie sigură că Poșta își va îndeplini obligațiile, aceasta se angajează să „acorde și să constituie în favoarea HGINT garanții reale mobiliare de rang I asupra tuturor acțiunilor deținute în cadrul societăților în comun, la valoarea prețului de cumpărare plus 20%”.

Tot Poșta Română se obligă să cesioneze în contul plății către HGINT drepturile și pretențiile în legătură cu acțiunile Poștei deținute de societățile în comun, precum și pretențiile în legătură cu contractul de parteneriat. În caz de reziliere, Poșta este obligată să preia acțiunile celuilalt la cel mult 80% din valoare.

HGINT câștigă pe toate planurile. Așadar, Poșta Română, obligată la garanții imobiliare de rang I, n-are aproape nici un drept, suportă mai tot. Când se face o asociere se evaluează cu ce intră fiecare, cu ce patrimoniu participă asociații. Care este baza legală a lui 49%? Cum s-a evaluat?

Infrastructura Poștei va fi folosită, dar nu este trecută la capitalul social. Bunurile cu care participă Poșta ar trebui expertizate. În contract se vorbește de cota de profit (între 3 și 5%) din primele câștigate, dar și aceste infime procente vor fi cesionate de Poștă „în contul plății către HGINT”.

Poșta nu va primi nimic din cota de profit. În schimb, nu se specifică nimic dacă HGINT nu-și respectă obligațiile, neavând nici un risc. Poșta Română este cea care suportă pierderile. Din toate capitolele contractului se observă că Poșta este tratată cu un dușman, și nu ca un partener. HGINT își ia mereu măsuri de apărare. Cum s-ar zice, faci o afacere și celălalt suportă pierderea.

Unde-i logica? Dacă e pierdere, pierdem în comun, iar câștigul îl împărțim tot în comun. În schimb, Poșta plătește primele de performanță către angajații care lucrează și pentru cele două societăți în comun. Și tot Poșta asigură din resurse proprii (adică fonduri publice) nevoile de consiliere ale noilor clienți. Este vorba, în fond, de o preluare aproape gratuită.

Nu discutăm aici oportunitatea unor noi societăți de asigurări, în fond, se vor confrunta într-o piață liberă. HGINT este o firmă cunoscută în Germania, dar contractul ticluit în numele său este înrobitor pentru Poșta Română. Povestea cu banii investiți pe parcursul a opt ani, în vreme ce Poșta pune imediat toată infrastructura la dispoziție, stârnește îngrijorare. Cel mai câștigat va fi domnul Brandstetter, căruia Poșta îi va rambursa 8% numai pentru faptul că a tranzacționat afacerea.

Am putea conchide că „parașuta” plonjează unde trebuie și „acoperă” tot. Inclusiv afaceri de partid. Am studiat vreo sută de pagini de documente și n-am aflat cum acțiunea „Parashute” va relansa economic CN Poșta Română SA. Dacă tot greul cade pe Poștă, dacă afacerea este așa de profitabilă, te întrebi de ce n-o face singură. Iar dacă are nevoie de bani, s-ar putea împrumuta la banca proprie.


Petre Mihai BĂCANU

Posted by redactor2 on Sep 15th, 2010 and filed under Actualitate, main. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response by filling following comment form or trackback to this entry from your site
20 Responses for “O căpușă pe trupul Poștei Române – SOLUȚIA „PARASHUTE””
Nicu says:
September 16, 2010 at 2:13 pm Pai ce, Romtelecom nu s-a asociat si el cu o firma de asta de asigurari si polita a venit odata cu factura?! Nimic nou sub soare, toata lumea cauta “sa manance si gura ei”.

Reply Rica says:
September 17, 2010 at 11:00 am Bine ca acest caz s-a depistat, acum trebuie vazut ce se intampla mai departe.

Reply miraim says:
September 17, 2010 at 10:46 pm Domnule Bacanu,

Extraordinar acest articol. Sunteti intr-adevar un jurnalist de mare clasa.
Asta e subiect adevarat de mestecat si tocat de ziua dimineata pana seara de catre toti blogarashii si toate televiziunile…..
in schimb bloguri precum cel al lui mircea badea….ne indeamna sa citim noi stiri despre ce factuca s-a mai mutat de la PRO la Antene si alte rahaturi de acest gen.
DOMNULE BACANU , problema e ca Romania este trecuta pe harta internationala a jafului, alaturi de Polonia, Ungaria, bulgaria si altele…, tara noastra fiind in capul listei de tari pe care cabala internationala a decis sa le jefuiasca pana la epuizare.
doamne doamne…si mai zic tot felul de antiromani pe la televizor ca tot romanu e de vina pentru ce i se intampla….cum dracu vine asta? aaa da…romanu e de vina…ca nu ia o coasa, o lopata si ranga …sa se duca la guvern si sa umple strada cu sange de ministri si alti din astia…ca sa le intre in cap astora….sa nu ne mai fure

Reply POSTASUL says:
September 20, 2010 at 10:29 am LA POSTA ROMANA MAI ESTE SINDICAT ?????

Reply Sebi says:
September 20, 2010 at 10:57 am Base, parca ziceai ca trebuie sa te voteze prostimea ca sa nu fure barosanii sarea si Posta?! De fapt trebuia sa te exprimi mai corect, adica sa nu fure cine nu trebuie Posta Romana… Asa era mai de inteles si nu ne-am mai fi facut atata sange rau ca iarasi Vantu, Patriciu sau Felix Motanu’ vor face matzu’ gros!

Reply mihai says:
September 20, 2010 at 12:52 pm Pentru Postasul– mai multi lideri judeteni sunt directori-acum crezi ca mai este sindicat?

Reply
ion postasul says:
September 21, 2010 at 4:37 pm dar tu ce ai facut sa opresti mizeria din sindicatul tau , daca eventual acolo ai director politic si lider de sindicat in acelasi timp

Reply vladimir says:
September 20, 2010 at 3:21 pm pt postasu :
cand a avut posta sindicat?
probabil cand eram monitorizati de FMI ….

Reply ion postasul says:
September 20, 2010 at 4:16 pm ptr postasul….
sindicat la posta romana este dar se numeste “SINDICATUL MATEI BRATIANU” SI se ocupa de cu totul altceva….. de ex…. strategii de restructurare in dezavantajul postei si statului roman ( vezi contracte paguboase ..g4, uty, blueair ) si nu in ultimul rand sa-si puna directori de restructurare sau directori operationali pe cei care l-au pupat in cur pe matei bratianu care pe langa faptul ca e lider si conduce sindicatul mai este si mare deputat psd cu apucaturi pdl-ste

Reply Geta says:
September 20, 2010 at 5:33 pm O alta “tzeapa” cu asigurari s-a mai incercat la Posta in 2005-2006 , de chiar acolitii lui Bratianu – Cocrea si Toader ! Atunci , ” binefacatorul ” Pacuraru Marcel , prin intermediul sindicatului , pusese la punct o excrocherie asemanatoare . Acum , Bratianu se foloseste de Simon Victor pentru a justifica ” necesitatea ” crearii firmei mixte de asigurari , prin fabricarea a tot felul de asa zise “strategii ” ! P.S. : Peste 25 de lideri de sindicat judeteni sunt acum si directori ( executivi , de directii , centre sau judet ) ! Si atunci , de unde interes pentru drepturile salariatilor ?) ,

Reply
ion postasul says:
September 21, 2010 at 4:31 pm Pai si ce se incearca acum, draga Geta este tot un fel de postcom.
La o adica nu putea Posta Romana sa incheie un parteneriat cu cei mari din piata asigurarilor romanesti (ex ing, astra etc…)astia erau deja cunoscuti si cunoscuti bine. Dar de 2 ani politrucii pusi in fruntea Postei doar promit ca aduc servicii noi in rest doar posturi de directori bine platite . Probabil asta e smecheria … de ce Posta Romana sa faca afaceri la fata cu firme deja recunoscute si aici sa nu uitam ca deja pierde si a pierdut startul, batalia mare se da pe asigurarile obligatorii ptr locuinte….. Posta ce a facut pana acum ? NImic, s-ar putea asta sa fie strategia o societate falimentara din start si sa falimenteze incet si posta. Oricum tinta e alta cu siguranta . ….BANIIIIII. si acesti bani intra doar in buzunarele cuiva.
iar acum pe lozinca ” sa salvam posta si sa aducem noi venituri ” vor aduce exact inmormantarea postei. Eu cred ca se puteau incheia parteneriate si cu marii asiguratori existenti in piata romaneasca si sunt sigur ca toti ar fi vrut sa incheie asigurari in parteneriat cu posta, dar comisioanele cerute probabil erau prea mari si ptr astia mari din asigurari.
O alta miza ar putea fi testarea pietii PE GRATIS sa nu uitam ca mediul rural nu e asa exploatat pe piata asigurarilor si …. in cazul asta cine poate face o testare a pietii pe gratis ? … te-ai prins ? da…Posta Romana.
O alta miza ar fi MINIMUM 70 000 (saptezeci mii ) de asigurati mai mult ca sigur , cine ? salariatii postali si eventual obligativitatea incheierii prin sarcini de serviciu a cel putin inca o polita de asigurare tot sub stindardul ca….. Posta are nevoie de venituri noi sa poata sa-si plateasca salariile si restul cheltuielilor. Si cum postasii sunt iubitori din fire or sa puna iarasi osul la treaba si vor aduce birul la posta strans cu sudoarea fruntii postasilor.
de aia sunt de acord cu tine si doar am vrut sa dezvolt un pic subiectul.

Reply MEMBRU DE SINDICAT says:
September 21, 2010 at 8:15 am TREBUIE SA ARATAM CA SINDICATUL DIN POSTA NU ESTE VINDUT PDL-ULUI SI MISCAREA SINDICALA NU A MURIT ASA CUM CRED MEMBRII DE SINDICAT, POSTASII.
DE CE NU VRETI SA VEDETI REALITATEA DIN TERITORIU?
DE CE IN PERMANENTA LIDERII SPUN CA TOTUL E BINE LA POSTA , CIND NOI CUMPAR RECHIZITE, SUNTEM UMILITI DE POLITRUCI SI OBLIGATI SA FACEM POLITICA PDL-ULUI?
DE CE ATITEA INTELEGERI CU PDL ?
DE CE CIND LIDERII ADEVARATI SPUN REALITATI, UNII CONSIDERA CA ARUNCA “MESAJE DEFETISTE” ?
CIT CREDETI CA MAI PUTETI TINE IN FRIU FURIA POSTASILOR ?

Reply
ion postasul says:
September 21, 2010 at 4:14 pm care lideri iti zic ca e bine la posta poti sa-i nominalizezi ?

Reply postas amarat says:
September 21, 2010 at 8:24 am Cum credeţi că poate performa poşta, în condiţiile în care organigrama este plină de oameni care nu fac nimic, dar sunt consideraţi “şefi”, de la oficianţii verificatori din oficiile poştale rurale mecanizate, care efectuează trimestrial verificări financiare(aşa spune instructiunea poştală din anul 1977), continuând cu organele C.F.G. (control finaniar gestionar care stau în control câte 3-4 luni), inspectorii din cadrul Oficiilor Judeţene de poştă, Inspectoratul Regional de Control, precum şi celălate servicii din cadrul Direcţiilor Regionale de Poştă, care se întrec în a cere fel şi fel de situaţii, numai pentru a-şi justifica prezenţa la lucru. S-a ajuns până acolo încât un oficiu poştal trimite aceeaşi situaţie la mai multe compartimente, şi asta listate, fiindcă cei mai mulţi dintre domnii de la regională nu ştiu să lucreze cu calculatorul. Performanţă la poştă? E departe acest lucru şi vă mai dau doar două exemple: 1. cei mai mulţi dintre şefii de birou, inspectori, diriginţi, nu au studii superioare, fiindcă. C.C.M. ul nu face diferenţă între două persoane de pe aceeaşi funcţie, unul care are studii superioare şi celalalt fără studii. Au aceeaşi clasă de salarizare( asta chiar este numită de către conducerea sindicatului o “bilă albă”). Studiind C.C.M. ul se poate observa că se poate ajunge inclusiv director fără a avea studii superioare(cazuri concrete la Arad şi Vâlcea şi poate şi în alte judeţe). Concluzia este că această „prestigioasa companie” nu încurajează performanţa, nu doreşte ca salariaţii să se specializeze, iar acolo unde sunt oameni cu calificări, studii superioare, masterate, sunt daţi la o parte, pentru a nu deranja pe cei fără studii, care stau bine mersi pe posturi care necesită studii superioare. 2. Toate angajările sunt făcute având în comisia de examinare trei persoane din partea sindicatului şi alte trei din partea administraţiei. Cine conduce administraţia ? Oamenii puşi de către sindicat. Sunt judeţe în ţară, Arad, Caraş Severin, Vâlcea, Olt, Brăila(şi altele probabil), unde preşedinţii de sindicat sunt şi directori operaţionali. Nu le-a impus nimeni să-şi prezinte o onorabilă “demisie de onoare”. Concluzia este că angajările şi celalte afaceri sunt făcute de către sindicat, fiindcă acea proprtie de la angajări de exemplu(3 plus trei) este net în favoarea sindicatului, având în vedere că directorul(care numeşte comisia pentru administraţie, este preşedintele de sindicat). Aţi mai auzit aşa ceva în altă parte Sunt convins că nu. Probleme sunt foarte multe. Faceţi obişnuitele verificări înainte de a publica un posibil material despre poştă, cu ceea ce v-am scris aici şi dacă va exista posibilitatea ca poştaşii din ţară să-şi exprime nemulţumirile după publicarea materialului(comentarii pe site ul indicat de dumneavoastră) ve-ţi avea o imagine mult mai clară asupra straniilor fenomene din poştă. Vă multumesc anticipat!

Reply
ion postasul says:
September 21, 2010 at 4:13 pm vad ca esti destul de informat , mai spune amanunte.

Reply ion postasul says:
September 21, 2010 at 4:35 pm APEL …
ionpostasul e baiat bun, nu-l injurati eventual scrieti pe ionpostasul@yahoo.com
daca unii dintre cititori pot combate argumentele lui

Reply apartamenty says:
September 22, 2010 at 9:07 am This is really a really super read for me, Have to admit you happen to be 1 from the best bloggers I ever saw.Thanks for posting this informative article.

Reply fost postas says:
October 11, 2010 at 10:36 pm Degeba, se tot agita domnii de la posta, ca au cumparat 400 de masini, ca se renunta la g4s. la ora actuala nu se poate fara g4s si am o spun punctual –
- posta acum e prea saraca ca sa isi poata permite alte investitii
- contractul cu g4s e BETON
- posta, acum, nu-si poate permite rezilierea contractului,pentru ca nu au ce pune in loc
- posta a platit la g4s o parte din bani in iunie a.c. dupa ce au facut un imprumut bancar
- s-a facut un calcul si s-a demonstrat ca daca posta si-ar cumpara, ca nu s-a demarat nimic, 400 de masini+salariati+logistica ar costa mai mult decit ia g4s

Reply fost postas says:
October 11, 2010 at 10:44 pm solutii ar fi -
- privatizarea pe segmente, adica auto, cladiri,etc.
- transformarea in unitate bugetara
dar doamne fereste, bateti in lemn, muscati-va limba, sa nu ajunga in insolventa ( incapacitate de plata ), ca am fi de risul lumii, de parca n-am fi, sa ajunga prima posta din lume FALIMENTARA

Reply mosfet says:
October 14, 2010 at 1:00 am citind cele de sus se vede de la o posta ca nu e bine .cat despre g4s poate osa va surprinda dar angajati lor asi fac treaba cum trebuie . la ei sant si de ai nostri cre nu are rost sa mai vorbim sant cei mai indisciplinati .au avut masinile la scara [parcare acasa] sanu mai vorbim de traseele nerespectate scurtate pe toate drumurile de tara si benzina le ramanea lor .odata cu posta se facea si piata se lua copilul de la gradinita la g4 s asa ceva nu se antampla .se face cu adevarat transport valori .si nu uitati ce am mai zis tot ai nostri sant buba cei de la posta.

Reply